Introducere: Ce este empatia

Empatia este capacitatea de a recunoaște și înțelege emoțiile, gândurile și sentimentele celorlalți. Este un instrument puternic care poate fi folosit pentru a crea conexiuni mai semnificative cu ceilalți.

Dar, ce îi face pe oameni mai mult sau mai puțin empatici? Unii oameni pot simți mai mult sau mai puțină empatie pentru ceilalți ca urmare a educației, mediului, educației și experiențelor cu alți oameni.

Empatia este un termen care a fost folosit în multe moduri diferite pentru a descrie fenomenul înțelegerii și împărtășirii emoțiilor și punctelor de vedere ale altcuiva. Poate include mai multe aspecte diferite ale dezvoltării umane, inclusiv procese interpersonale, cum ar fi împărtășirea sau schimbul de emoții. Unii cercetători susțin că empatia este o abilitate umană coerentă și stabilă, în timp ce alții au propus o definiție mai fluidă și dependentă de context a termenului.

Empatia a fost discutată în multe teorii etice, inclusiv etica îngrijirii și teoria îngrijirii, etica justiției, utilitarismul și etica virtuții, precum și psihologia morală.

Empatia implică luarea în considerare a gândurilor, sentimentelor și dorințelor altei persoane pentru a dezvolta o imagine mentală a situației sale. Aceasta include capacitatea de a înțelege ceea ce experimentează alții din perspectiva lor, de a aprecia de ce simt sau acționează într-un anumit mod și de a lua în considerare perspective diferite asupra problemelor.

Sună complicat, nu? Este. Empatia este o abilitate extrem de complexă, care solicită un număr ridicat de resurse din partea individului.

Empatia este diferită de simpatie, care înseamnă să-ți pară rău pentru altcineva (sau grup de oameni), și este un factor cheie în înțelegerea emoțiilor și perspectivelor celorlalți. Empatia este importantă la toate nivelurile societății, dar are o relevanță deosebită în școli, deoarece ajută la stimularea relațiilor și a simțului comunității.

Empatia este un proces complex care implică trei părți: înțelegere, împărtășire și răspuns.

Înțelegerea este capacitatea de a înțelege ceea ce simte altcineva fără a experimenta neapărat asta – acest lucru necesită o anumită conștiință de sine și introspecție. A împărtăși înseamnă a fi capabil să te pui în locul altcuiva fără judecată sau prejudecată – este nevoie de un anumit grad de înțelegere pentru a face acest lucru. Răspunsul înseamnă a fi capabil să acționezi într-un mod adecvat pentru situație – acest lucru necesită înțelegere avansată, precum și imaginație.

Există multe beneficii ale empatiei, inclusiv fericirea ridicată, sănătatea mintală, compasiunea și altruismul. De asemenea, empatia îi face pe oameni mai conectați cu ceilalți, ceea ce le poate îmbunătăți relațiile și imaginea de sine. Empatia poate duce la legături puternice cu ceilalți, chiar și cu străinii, și poate duce la recunoștință față de oamenii din viața noastră.

Empatia este importantă și deoarece îi ajută pe indivizi să-și regleze acțiunile în condiții de stres. De asemenea, oferă o motivație pentru a îți păsa de alții, lucru care îi ajută pe oameni să relaționeze mai bine cu ceilalți. Empatia este în primul rând o preocupare socială; ghidează motivația cuiva pentru stăpânirea de sine pe baza înțelegerii modului în care experiența de viață a fiecărui individ i-a afectat pe ceilalți. Empatia stimulează, de asemenea, înțelegerea nevoilor ascunse din interiorul tău, ceea ce, la rândul său, duce la o bunăstare sporită pentru un individ.

Neuroștiința empatiei

Persoanele cu empatie ridicată sunt numite adesea empați. Termenul nu are nici o conotație supra-naturală, se referă strict la o capacitate ridicată de empatie.

Empații experimentează lumea exterioară printr-o stare emoțională. Empații sunt neobișnuit de pricepuți la recepționarea semnalelor transmise inconștient de ceilalți și au nevoie de mai puține semnale non-verbale pentru a înțelege ceea ce simt ceilalți oameni.

Fiecare proces uman, fiecare stare de sănătate actuală are propriul său subset sau subcâmp în cadrul empatiei: relații de obiect, cunoaștere socială, teoria dependenței de cadru etc. Empatia este un termen larg care se referă la toate interacțiunile noastre cu ceilalți în care suntem conștienți de perspectiva celuilalt.

Există un număr tot mai mare de dovezi care indică faptul că empatia este prezentă și activează la oameni de la orice vârstă. Cu toate acestea, capacitatea de a emoționa și de a simți emoțiile altora se schimbă odată cu vârsta, așa cum este surprins în studii celebre.

Într-un studiu din 2005 realizat de Magnusson și colegii săi, adulților li s-a cerut să-și identifice experiența emoțională de a li se arăta imagini cu oameni fericiți sau triști. În medie, participanții au reușit să-și identifice corect propria stare emoțională doar din cea prezentată în imaginea cu ei fiind fericiți. În schimb, copiii au putut să-și identifice cu acuratețe propriile emoții atât din cele fericite, cât și din cele triste.

Empatia este o parte importantă a interacțiunilor umane, dar poate fi folosită și pentru a ajuta oamenii în nevoie. De exemplu, medicii și psihoterapeuții folosesc empatia pentru a înțelege durerea și suferința pacienților.

Neuroștiința empatiei a fost studiată de zeci de ani, dar există încă multe necunoscute despre cum funcționează ea în creier. Există două tipuri de empatie: emoțională și cognitivă. Empatia cognitivă înseamnă înțelegerea gândurilor și emoțiilor celorlalți, dar empatia emoțională înseamnă și a simți emoțiile lor.

Empatia emoțională este susținută de neuronii oglindă și de activarea lor, ceea ce înseamnă că atunci când vezi pe altcineva care experimentează o emoție, perceperea acelei persoane activează aceleași zone în creierul tău.

Personajul principal din povestea „A Christmas Carol” manifestă empatie emoțională atunci când simte ceea ce Ebenezer a simțit încă din copilărie . El simte cât de singur s-a simțit Ebenezer în mina de cărbune și continuă să-și simtă singurătatea chiar și după ce a fost readus la viață. Simțind ceea ce a simțit Ebenezer, personajul îl poate ajuta pe Ebenezer în fiecare pas al mântuirii sale.

Importanța empatiei în viața de zi cu zi

Când vine vorba de orice situație, noi oamenii discriminăm în primul rând cu inimile noastre. Pentru că emoțiile noastre ne arată lumea așa cum o vedem de fapt. Cu toate acestea, acest lucru este aproape imposibil fără a avea o mai bună înțelegere a sentimentelor și gândurilor celorlalți despre noi înșine.

În relații, empatia este esențială pentru a afla cum gândește și simte o persoană despre tine și invers. Are capacitatea de a face ca doi oameni blocați în probleme de relație să le rezolve rapid și fără efort, deschizând calea către o viață mai armonioasă. Dacă ești într-o relație și vrei să vorbești despre cum te simți, este important să încerci să înțelegi sentimentele partenerului tău. Poți face acest lucru punând întrebări, urmărind limbajul corpului celuilalt sau ascultând ceea ce spune.

Cercetările au indicat că empatia este importantă în viața de zi cu zi, deoarece duce la succes în interacțiunile de la persoană la persoană și poate reprezenta cheia creșterii personale. Unele cercetări sugerează că oamenii care raportează că sunt mai conștienți din punct de vedere empatic sunt capabili să se conecteze mai bine cu ceilalți la niveluri mai profunde și să mențină relații mai sănătoase.

Abilitatea de a te pune în locul celuilalt, de a înțelege că ceea ce se simte bine pentru el s-ar putea să nu te facă mereu să te simți bine, dar empatia este o parte esențială a relațiilor interpersonale, deoarece ne ajută să identificăm ce putem face pentru a ne ajuta reciproc.

Importanța empatiei în viața de zi cu zi nu poate fi exagerată. Empatia ne ajută să-i înțelegem pe ceilalți mai bine și, de asemenea, ne ajută să luăm decizii mai bune. Pentru a simți empatie, trebuie să fim capabili să recunoaștem emoțiile. Prin urmare, capacitatea de a citi expresiile faciale și limbajul corpului este importantă pentru dezvoltarea empatiei. . Având în vedere că expresiile faciale sunt comunicate de mușchii din jurul ochilor noștri, este important să înțelegem cum se mișcă acești mușchi. Expresiile faciale sunt comunicate nu numai de ochi, ci și de mișcarea individuală a mușchilor din jurul ochilor.

Ce face din empatie un concept complicat?

S-a descoperit că empatia poate fi împărțită în trei părți: empatia cognitivă, empatia emoțională și preocuparea empatică. Oamenii fără empatie nu sunt capabili să înțeleagă ce simt alții sau prin ce trec, deoarece le lipsesc aceste trei componente ale empatiei.

Acest sistem de trei componente a fost introdus pentru prima dată în 1978 dintr-un studiu realizat de Dr. James F. Danvers și Dr. Philip C. Hendrick și este cunoscut sub numele de „Testul de empatie Danvers-Hendrick” sau „Coeficientul de empatie”. La acest test, participanții au fost întrebați la cât de mult ar fi dispuși să renunțe pentru a reduce suferința unui animal și la cât de mult ar fi dispuși să renunțe pentru a crește fericirea unui singur individ. De asemenea, participanții au fost întrebați la cât de mult ar fi dispuși să renunțe de dragul unui grup și invers.

Experiențele empatice pot fi de natură cognitivă, emoțională sau fizică. Din punct de vedere cognitiv, atunci când vedem pe cineva în suferință, aceasta declanșează sistemul nervos simpatic și mintea noastră începe să-și imagineze prin ce trece acea persoană. Din punct de vedere emoțional, experiența poate declanșa empatie pentru cei implicați. Din punct de vedere fizic, experiența poate duce la o descărcare de adrenalină care poate stimula sistemul imunitar și o explozie de răspunsuri de tip luptă sau fugi.

Înclinația noastră naturală, ca oameni, este să răspundem la experiențele și suferința altora. Acest răspuns este adesea denumit compasiune sau preocupare empatică. Este important să găsim modalități de a face față propriilor noastre gânduri și sentimente din jurul experiențelor altora, fără a le lăsa să ne copleșească. Compasiunea este de obicei considerată ca o acțiune conștientă a minții sau a inimii. Nu este complet clar ce se întâmplă în creier atunci când arătăm compasiune, dar probabil că joacă un rol în modul în care percepem și simțim suferința celorlalți (Seager et al., 2015).

Pentru a găsi modalități de a face față propriilor noastre gânduri și sentimente legate de ceea ce simțim la ceilalți, ar putea fi nevoie să găsim modalități de a învăța și de a practica compasiunea pentru alții, dar și față de noi înșine.

Cum să înțelegi cu adevărat ceea ce spune cealaltă persoană

A înțelege ceea ce spune cealaltă persoană nu înseamnă doar a-i asculta tonul și a-i urmări limbajul corpului.

Când avem o discuție în contradictoriu cu cineva, putem să stăm acolo în conversație și să ne luptăm unul cu celălalt despre cine a greșit sau cine are dreptate, dar asta nu va face o diferență asupra rezultatului conversației noastre.

Primul pas este empatia din perspectiva celeilalte persoane, așa că nu te concentra pe ceea ce te face să te simți inconfortabil sau cum ai vrea să fie diferit. Comunicarea poate fi inconfortabilă și greu de realizat, dar face o diferență enormă în relațiile noastre.

Primul pas este să înțelegeți care sunt nevoile tale și să le exprimi cât mai clar posibil celui cu care vorbești. Acesta este un exemplu despre cum s-ar putea simți o persoană iubită atunci când primește critici de la partenerul său: „Simt că îmi pui la îndoială capacitatea de a face lucruri. Vreau doar să știu că ești de partea mea și nu împotriva mea”.

Poate fi greu să știi cum să comunici cu partenerul tău, dar iată câteva idei:

Întreabă-ți partenerul de ce are nevoie. Unii oameni au nevoie constantă de asigurare, iar alții chiar vor doar să ascultăm. Dacă simți că există un dezacord important între tine și partenerul tău, încearcă să iei o pauză de la conversație pentru o perioadă stabilită clar. Dacă partenerul tău simte că îi pui la îndoială capacitatea de a face lucruri, poate fi dificil pentru el să îți împărtășească ceea ce are nevoie. O abordare bună ar putea fi să întrebi cum ar avea nevoie să îl sprijini.

Este util pentru oamenii dintr-o relație de cuplu să înțeleagă ce simt partenerii lor despre ei, în loc să încerce să ghicească.

Care sunt cauzele deficitului de empatie?

Multe locuri de muncă necesită empatie. Rolul unui asistent social din școala elementară necesită o abilitate acută de a vedea lumea prin ochii unui copil. Clienții își doresc un reprezentant de vânzări care să le înțeleagă nevoile. Cu toate acestea, atunci când oamenii aleg cariere extrem de competitive și concentrate pe urcare în ierarhia socială, ei abandonează adesea empatia și caracterul moral la locul de muncă.

O altă cauză a acestui lucru ar putea fi utilizarea rețelelor sociale în viața noastră. Rețelele de socializare au oferit acces nesfârșit la suferința umană fără a avea prea multe de spus despre aceasta, în afară de „apreciază asta”.

Acest lucru i-a împiedicat pe oameni să dezvolte cu adevărat emoții pentru oricine în afara prietenilor și familiei lor imediate, devalorizând astfel conexiunile cu alți oameni în afară de ei înșiși. Pentru a complica lucrurile și mai mult, există dovezi care sugerează că creierele noastre sunt conectate să creadă într-o narațiune cu o singură motivație.

Într-un studiu realizat de Rene Schlosberg și colegii săi, participanții au fost informați că prietenii lor de pe Facebook îndeplinesc o anumită sarcină pentru bani, dar scopul real a fost testarea automatismelor de gândire – ce se întâmplă atunci când nu ne gândim cu adevărat la ceva. În studiu, participanții au fost rugați să evalueze gradul de prietenie perceput al postărilor prietenilor lor. Cercetătorii au descoperit că oamenii cărora li s-a spus că prietenii lor făceau o treabă pentru bani i-au evaluat pe prieteni ca fiind mai puțin prietenoși.

Cum poți depăși un deficit de empatie?

Empatia este capacitatea de a înțelege și de a împărtăși sentimentele unei alte persoane. Este o abilitate care poate fi dezvoltată prin practică.

Lipsa empatiei poate duce la o varietate de probleme în viața noastră, cum ar fi relații proaste cu ceilalți, stimă de sine scăzută și depresie.

Compasiunea de sine este o abilitate importantă care ne ajută să depășim aceste probleme, oferindu-ne un sentiment de înțelegere și acceptare pentru emoțiile noastre.

Lipsa de empatie se poate dovedi a fi neplăcută pentru o afacere, deoarece dăunează muncii în echipă și moralului.

Lipsa de empatie în societatea noastră este un subiect de discuție de ceva vreme. Există multe modalități de a depăși acest deficit, cum ar fi autocompasiunea, antrenamentul empatiei și mindfulness. Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu autocompătimirea, dar unii se întreabă dacă antrenamentul empatiei este răspunsul. Mulți oameni consideră că antrenamentul empatiei este un instrument folosit pentru a „înmuia” oamenii în efortul de a le câștiga încrederea. Este văzută ca o tactică de manipulare, care poate fi frustrantă și alarmantă pentru cei care cred că cineva încearcă să profite de ei.

O altă îngrijorare este că persoanele cu empatie scăzută îi pot exploata pe cei cu empatie ridicată, ceea ce poate fi văzut ca o formă de agresiune. În trecut, se credea că era imposibil ca cineva să aibă atât un nivel ridicat, cât și un nivel scăzut de empatie în același timp. Cu toate acestea, un studiu a constatat că acest lucru nu este adevărat și unii oameni posedă ambele tipuri de empatie în momente diferite sau în contexte diferite.

Antrenamentul empatiei este un proces care îi ajută pe oameni să-și dezvolte abilitățile de empatie. Include activități precum jocul de rol, mindfulness și meditația. Compasiunea de sine este o parte importantă a pregătirii empatiei, deoarece îi ajută pe oameni să se simtă mai conștienți de emoțiile și acțiunile lor.

Beneficiile autocompasiunii sunt:

• Reducerea anxietății și a depresiei
• Satisfacția crescută cu viața și relațiile cu ceilalți
• Stima de sine mai mare, încredere și rezistență

De ce cultivarea empatiei va face societatea mai bună pe termen lung

S-a demonstrat că empatia are multe beneficii în societate, cum ar fi reducerea prejudecăților, creșterea cooperării și îmbunătățirea procesului decizional. Scopul empatiei este de a ajuta oamenii să se înțeleagă mai bine, astfel încât să poată lucra împreună pentru binele mai mare.

Iată punctul principal al acestui articol: nu ne va fi suficient să cultivăm empatia dacă ne limităm să vorbim doar despre cum putem îmbunătăți interacțiunile sociale la școală sau cu prietenii. Seturile de abilități trebuie să depășească doar acele linii și temeiuri, astfel încât să putem participa în mod activ la interacțiuni sociale critice și conștiente cu rudele, prietenii sau colegii.