Psihologia banilor:

cum să câștigi mai mult, să cheltuiești mai puțin și să trăiești o viață mai fericită

Introducere: Psihologia banilor

Banii sunt un lucru puternic, însă oamenii tind să uite că banii sunt, în ultimă instanță, un instrument. Și, la fel ca orice instrument, poate fi folosit pentru a construi ceva sau pentru a te lovi cu el peste degete dacă nu ești atent. Poate fi folosit pentru a cumpăra orice, de la o ceașcă de cafea la o casă. Poate fi folosit pentru a cumpăra fericire, dragoste și chiar putere. Banii sunt cel mai important lucru din lume pentru unii oameni și pentru alții sunt cel mai puțin importanți. Ambele categorii de oameni se înșeală.

Psihologia banilor vorbește despre modul în care relația pe care o ai cu banii îți afectează în mod direct viața. Psihologii sociali studiază semnificația felului în care ne simțim despre bani și modul în care acestea se leagă de personalitățile noastre, obiectivele personale și economia în general.

Acest subiect este important deoarece înțelegerea relației noastre cu banii poate avea foarte mult de-a face cu a avea o viață mai fericită sau mai împlinită. În acest articol, vom explora modalitățile în care așteptările, nevoile și valorile intrinseci ajută la formarea relației cu banii.

Psihologia banilor este un subiect interesant, deoarece are atât de multe aspecte diferite care merită explorate. Există multe moduri diferite în care oamenii se gândesc la bani și la modul în care îi folosesc în viața lor. O modalitate de a ne gândi la psihologia banilor este folosirea banilor ca punct de referință pentru fericire.

Aceasta ridică întrebarea: Care este relația dintre fericirea ta și bani? Există două forme principale ale fericirii: hedonică și eudaimonică. Fericirea hedonică se concentrează pe a te simți bine acum (plăcere) și reducerea sentimentelor negative precum durerea sau tristețea. Satisfacția eudaimonică provine din relațiile profunde, munca semnificativă sau contribuțiile la societate și timpul de calitate petrecut cu familia și prietenii.

Însă mulți oameni nu acordă prioritate fericirii eudaimonice față de fericirea hedonică. Creșterea veniturilor nu compensează egal scăderea timpului petrecut cu cei dragi, reducerea activităților de petrecere a timpului liber și alte activități care nu sunt legate de birou.

Vorbind de fericirea altor oameni, ai putea să fii curios să afli dacă oamenii bogați sunt mai mulțumiți de viața lor decât cei care sunt mai săraci. Este de remarcat aici faptul că cei bogați au o gamă mult mai largă de opțiuni de stil de viață. Au acces la mai multe lucruri și pot alege între a face diferite sarcini, ceea ce, la rândul său, le crește sentimentul de control asupra vieții lor. De asemenea, au o flexibilitate mai mare în a decide cum să-și petreacă timpul și, prin urmare, se pot bucura de momentul prezent mai mult decât cei cu mai puțini bani.

Înseamnă asta că, în mod obligatoriu, cine are mai mulți bani este mai mulțumit de viața lui sau mai fericit? Cu siguranță nu, însă ce putem spune este că, și dacă nu este fericit, cel cu mai mulți bani are mai multe opțiuni pentru a-și rezolva problema decât cel cu mai puțini bani.

Introducere în psihologia banilor și psihologia atașării valorii

Banii sunt o parte importantă a vieții noastre și există de secole. Banii au evoluat de-a lungul timpului și au trecut prin multe schimbări, dar psihologia banilor rămâne aceeași.

Studiile au arătat că o creștere a salariului poate produce doar o senzație temporară de fericire care în cele din urmă dispare și oamenii revin acolo unde erau înainte de creșterea salariului. Ei au numit acest fenomen „adaptare hedonică”.

Psihologia banilor este complexă și există multe sisteme diferite de a face față banilor. Modul în care ne descurcăm cu banii poate avea un impact uriaș asupra vieții noastre, așa că este important să înțelegem cum ne gândim despre ei și ce facem cu ei. Averea, deficitul și dorința sunt cei mai importanți trei factori în modul în care interacționăm cu banii. Averea reprezintă nivelul resurselor noastre financiare. Deficitul înseamnă că există o ofertă limitată de ceva. Dorința înseamnă că vrem mai mult din acel ceva care este în deficit și nu ne putem sătura.

De exemplu, momentan ai o anumită avere care nu îți permite să îți cumperi o casă cu 4 dormitoare, garaj pentru 3 mașini și curte spațioasă. Nu îți permiți pentru că nu sunt multe case care să corespundă acestei descrieri. Nefiind multe case așa, acele case sunt în deficit. Dacă cererea e mare pentru un obiect în deficit, prețul acelui obiect crește. Când crește suficient încât nu își mai permite nimeni să îl cumpere, atunci prețul începe să scadă până când se găsește cineva să îl cumpere. Aceasta se numește mecanismul cerere-ofertă și este mecanismul fundamental prin care o piață liberă se auto-reglează.

Dar să spunem că faci cumva și obții mai multă avere și acum îți permiți casa și ți-o cumperi. Înseamnă asta că acolo s-a terminat totul? Nu. Te vei bucura un timp de ea, apoi intervine adaptarea hedonică și vei începe să îți dorești o casă și mai mare care, pe lângă avantajele casei tale, să mai aibă și piscină, parc botanic sau seră de flori exotice.

Psihologia bogăției

„Niciodată o civilizație cu o inegalitate atât de mare ca a noastră nu a fost atât de obsedată de noțiunile de succes economic, statut și lux. Este fascinant modul în care economia, prin consumerism vizibil și propagandă comercială, s-a transformat într-o instituție care determină valoarea cuiva și statutul unei întregi societăți. Când ai o societate care este obsedată de statut și bogăție, devine dificil pentru orice persoană să nu încerce să obțină aceste lucruri pentru ea însăși. Acest lucru este adevărat indiferent dacă cineva crede sau nu în sistemul economic capitalist, deoarece capitalismul însuși creează anumite standarde care îi determină pe indivizi să prețuiască posesiunile materiale mai mult decât multe alte tipuri de succes.”

― Bruno Latour, Nu am fost niciodată moderni

Cei bogați au privilegiul de a deține o companie și de a-și trata angajații ca pe o resursă, nu ca pe oameni. Cei care lucrează pentru o companie devin adesea dezumanizați în căutarea profitului și, prin urmare, nu își pot folosi munca pentru binele comun. Acest lucru se poate vedea în câte companii acordă prioritate eficienței față de conexiunea umană. , ceea ce poate duce la externalizarea locurilor de muncă care sunt considerate mai „vulnerabile”, cum ar fi lucrătorii cu salarii mici sau lucrătorii din servicii.

Există, de asemenea, un sentiment general de fragmentare în modul în care ne trăim viața, mulți oameni concentrându-se pe sarcini individuale fără a lua în considerare modul în care se conectează toate. Și totul se petrece cu prețul ignorării comunității, a grupurilor mai mari din care fac parte toți acești oameni.

Astăzi, suntem cu toții conectați prin intermediul rețelelor sociale și tehnologiei. Există un sentiment de comunitate inerent internetului, dar acest sentiment nu este întotdeauna sănătos sau pozitiv. De exemplu, obsesia noastră pentru rețelele sociale poate provoca anxietate și depresie, conform cercetărilor efectuate de profesorul Mary Ainsworth de la Universitatea Yale. Efectele negative ale rețelelor sociale devin chiar mai grave atunci când acestea sunt folosite pentru a monitoriza modul în care trăim și modul în care suntem percepuți de ceilalți.

Ce este un efect de ancorare și ce legi psihologice explică acest comportament emoțional?

Efectul de ancorare este o părtinire cognitivă care descrie tendința de a se baza prea mult pe prima informație oferită („ancora”) atunci când se iau decizii.

Efectul de ancorare este una dintre multele părtiniri care sunt cunoscute în mod colectiv sub denumirea de părtiniri decizionale (decision bias, în engleză).

Efectul de ancorare a fost introdus pentru prima dată de Amos Tversky și Daniel Kahneman în lucrarea lor din 1974, intitulată „Judecata sub incertitudine: euristică și părtinire”. Lucrarea a fost publicată în revista Science.

Efectul de ancorare apare atunci când indivizii tind să ia decizii bazate pe informații inițiale, fără legătură cu ceea ce se petrece în fața lor. Acest lucru poate fi văzut în multe domenii, cum ar fi negocierile, asigurările și chiar modul în care oamenii își stabilesc obiectivele.

O modalitate de a reduce efectul de ancorare este prin intermediul cadrelor de decizie. Un cadru de decizie reprezintă modul în care decizi să formulezi problema pe care o ai de rezolvat. Însăși etapa de formulare a problemei poate lăsa să se strecoare anumite părtiniri pe care le ai. Formulând problema corect, te asiguri că îți dai cele mai bune șanse pentru a găsi răspunsul cel mai bun.

Efectele ancorării sunt bine cunoscute în domeniul marketingului, mai ales în ceea ce privește prețul, unde oamenii sunt mult mai probabil să cumpere un produs care nu este foarte scump decât un produs care este foarte scump. În plus, oamenii tind să se ancoreze mai degrabă pe un preț mediu decât pe un preț median, ceea ce ilustrează cât de ușor este să fii influențat de doar câteva articole care sunt scumpe.

Ancorarea poate fi găsită și în alte domenii, cum ar fi întâlnirile amoroase, în ceea ce privește modul în care oamenii văd atractivitatea unei persoane. De exemplu, cineva poate să pară mai mult sau mai puțin atrăgător în funcție de persoanele lângă care se află.

Prejudecățile de ancorare implică un fenomen în care oamenii se bazează pe ancore care pot să nu fie exacte pentru a judeca o anumită situație. Aceste ancore sunt de obicei sociale și culturale, ceea ce înseamnă că variază în funcție de contextul cultural al individului.

Prejudecățile de ancorare pot fi clasificate în trei categorii: senzoriale, afective și cognitive. Ancorele senzoriale sunt ancorate de caracteristici precum înălțimea, culoarea părului, rasa sau naționalitatea cuiva, în general caracteristici înnăscute. Ancorele afective sunt ancorate de experiențele personale care evocă un anumit sentiment, cum ar fi a fi recunoscut sau nerecunoscut de un străin. Ancorele cognitive explorează ideea a ceea ce cineva a învățat și acceptă drept adevăr, cum ar fi stereotipul că toți asiaticii sunt buni la matematică.

Prejudecățile de ancorare pot fi, de asemenea, împărțite în două categorii: ancore de ordin întâi si ancore de ordin secund. Ancorele de ordin întâi sunt cele care apar înainte ca orice argumente să fie aduse într-o dezbatere: aceste tipuri de prejudecăți cognitive descriu prima impresie sau sentimentul pe care îl obținem de la ceva. De exemplu, o ancoră de prim ordin pentru o persoană din Asia ar putea fi că toți asiaticii sunt buni la matematică. O ancoră de ordin secund este o ancoră care se face după ancora de ordinul întâi. O ancoră de ordinul doi pentru o persoană din Asia ar putea fi că nu toți asiaticii sunt buni la matematică, dar mulți asiatici americani sunt buni la matematică.

Cum se aplică asta în cazul banilor? O ancoră de ordin întâi pe care o poți avea este că banii sunt „ochiul dracului”, adică sunt răi. O ancoră de ordin secund ar putea fi că toți oamenii cu mulți bani sunt oameni răi.

Toate aceste prejudecăți îți influențează și îți afectează relația pe care o ai cu banii. Nu uita ce am zis la început, banii sunt doar un instrument. Tu ești cel care le adaugă emoții, în funcție de convingerile și prejudecățile pe care le ai.

Cum să faci mai mulți bani

Există multe moduri de a face mai mulți bani. Poți începe o activitate secundară, poți obține o mărire de salariu sau chiar să găsești un nou loc de muncă, mai bine plătit. Dar cel mai bun mod de a câștiga mai mulți bani este să-ți investești banii. Dar, pentru a avea ce să investești, trebuie să ai mai mulți bani în primul rând. Deci, care sunt câteva modalități de a câștiga mai mulți bani?

Există atât de multe moduri și fiecare persoană are propriile abilități pe care le poate exploata. Mai jos sunt câteva idei generale pe care le puteți urma pentru a câștiga mai mulți bani:

  • transformă ceva ce îți place să faci în ideea ta de afaceri
  • schimbă-ți modul de gândire cu privire la bani și privește-i mai degrabă ca o consecință a ceea ce faci și mai puțin ca un scop în sine
  • fă-ți un buget și învață să îl respecți
  • prioritizează lucrurile după importanță și nu ceda tentației de a cumpăra lucruri inutile

Spuneam despre investirea banilor că este cel mai bun mod de a câștiga mai mulți bani, deoarece îți permite să îți creșteți averea în timp, fără un aport considerabil de efort din partea ta. Investițiile au, de asemenea, potențialul de a obține randamente mai mari decât alte metode de a câștiga bani.

Cum să eviți ispita de a cheltui tot imediat după ce iei salariul

Trebuie să ne concentrăm asupra modului în care să ne păstrăm veniturile obținute cu greu, altfel cu greu ne vom putea atinge obiectivele financiare.

Următoarele sunt trei tehnici pe care le poți folosi pentru a evita tentația de a cheltui tot ce ai câștigat atunci când ești plătit:

  1. Planifică achizițiile: Acordă-ți timp să îți dai seama de ce ai nevoie și ce vrei să cumperi înainte de a primi următorul salariu. Apoi, când ai salariul în cont, respectă planul și nu cumpăra altceva decât ce ți-ai propus.
  2. Folosește aplicații și site-uri web care te ajută să ții socoteala cheltuielilor făcute. În felul acesta, vei înțelege pe ce se duc banii tăi.
  3. Împarte banii. Imediat ce ești plătit într-un cont bancar, transferă o parte din ei într-un alt cont, astfel încât, dacă s-ar întâmpla ceva, să îți mai rămână totuși niște bani. În plus, în acest fel tentația de a-i cheltui e mai mică, dacă sunt mai greu accesibili.

În încheiere

Toate aceste lucruri pe care le-am explicat în articol sunt doar o mică introducere în psihologia banilor. Oamenii petrec toată viața în preajma banilor și, cu toate astea, foarte puțini înțeleg cu adevărat cum să îi folosească.

O educație financiară solidă poate contribui drastic la reducerea sărăciei în lume și, la nivel individual, la a avea o viață mai împlinită. De aceea este important să nu neglijezi acest aspect al vieții, chiar (sau mai ales) dacă ți se pare un subiect prea murdar ca să te preocupe așa de tare.

Vreau să îți fac cadou, GRATUIT, una dintre cărțile mele. Dacă lucrurile ar putea sta mai bine în relația ta, atunci trebuie să citești cartea asta.

Te-ar mai putea interesa: