Introducere: Ce este nevrotismul?

Nevrotismul este o trăsătură de personalitate care reprezintă tendința de a fi ușor deranjat sau activat emoțional de situații care nu ar afecta majoritatea celorlalți oameni.

O notă cu privire la termeni: există și termenul alternativ de „nevroticism” (cu varianta „neuroticism”), sinonim cu cel de „nevrotism”. Eu prefer „nevrotism” pentru că este mai ușor de pronunțat și este mai simplu și cu mai puține litere, însă, din câte știu, ambii termeni sunt corecți.

În linii mari, nevrotismul poate fi înțeles ca un factor determinant al diferitelor emoții și al modului în care cineva este capabil să le proceseze.

Prin urmare, există mai mulți indicatori care ajută la identificarea stării de nevroticism a unei persoane. Acestea includ în general simptome de suferință (cum ar fi creșterea ritmului cardiac, dureri de stomac și greață), simptome care apar atunci când evenimentele din viață iau o întorsătură neașteptată într-o măsură sau alta. Cercetările au demonstrat că oamenii care sunt mai nevrotici tind să experimenteze aceste simptome mai des decât alții.

De asemenea, s-a descoperit că persoanele cu niveluri ridicate de nevrotism experimentează un răspuns destul de neobișnuit la pedeapsă – le place că au fost pedepsiți de șeful lor sau de autoritatea cea mai înaltă și chiar se pot pedepsi ei pe ei înșiși. Unii autori susțin că oamenii cu niveluri ridicate de nevroticism sunt mai susceptibili de a fi atacați sau pedepsiți de alții, în primul rând deoarece declanșează răspunsuri negative la alții și la ei înșiși.

Persoanele nevrotice tind să aibă o inteligență emoțională ridicată, dar pot avea și fluctuații dramatice ale emoțiilor, care apar mult mai des decât în mod obișnuit. Acestea ar putea lua forma îngrijorării cronice sau atacurilor de panică, chiar și la persoane care dețin abilitățile necesare pentru a gestiona tendințele nevrotice. Persoanele extrem de nevrotice pot fi diagnosticate cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sau tulburare ciclotimică.

Nevrotismul este una dintre cele „Cinci Mari” trăsături de personalitate în studiul psihologiei. Această trăsătură este definită în cea mai mare parte ca atitudinea cuiva care are o perspectivă negativă asupra vieții, simte puțină satisfacție în viața sa și își face griji de multe ori.

Nevrotismul are o corelație ridicată cu anxietatea și depresia. Nu este o tulburare în sine, ci mai degrabă rezultatul altor tulburări. Poate fi cauzată și de stresul cronic sau frustrarea față de evenimentele din viață.

O altă modalitate de a gândi nevrotismul este ca trăsătura de personalitate care se ocupă de emoțiile negative. Cei cu nevrotism ridicat se vor îndoi de obicei de totul și vor crede că lumea este un loc foarte periculos. Acești indivizi vor avea tendința de a experimenta foarte intens sentimente negative, cum ar fi tristețea și furia, ca răspuns la evenimente sau stimuli reali.

Nevrotismul este o trăsătură de personalitate care poate fi descrisă aproximativ ca fiind o dependență asimetrică de mediu. Oamenii care au scoruri mari la scara nevrotismului au o dispoziție extrem de sensibilă, emoțională și speriată. Persoanele cu niveluri scăzute adoptă o abordare mai hotărâtă și o viziune pozitivă asupra lumii.

Există două tipuri de personalități nevrotice: cei care trăiesc cu frica de a provoca un rău nedorit altora, cum ar fi fobicii și persoanele paranoice, și cei cu supraprotecție pentru ei înșiși sau pentru alții, cum ar fi obsesiv-compulsivi sau indivizii dependenți. Ambele tipuri prezintă niveluri ridicate de anxietate sau nervozitate atunci când sunt în situații publice.

Stările nevrotice pot implica și depresie (la cei cu tulburare obsesiv-compulsivă ), neputință (la personalitatea paranoidă) și nevrotism (la personalitatea nevrotică).

Fenomenele psihice cele mai frecvente în gândirea unei persoane nevrotice sunt următoarele:

• frica de contaminare
• frica de a nu se face de râs
• nevoia de reasigurare continuă despre mediu și despre sine
• conștiința de sine excesivă
• dificultate în luarea deciziilor
• comportament compulsiv

Cum îți afectează nevrotismul viața și cum îl poți gestiona

Nevrotismul este o trăsătură de personalitate care poate fi definită ca o tendință de a experimenta emoții și gânduri negative. Este cunoscută și sub numele de instabilitate emoțională sau instabilitatea stării de spirit.

Înțelegerea nivelului de nevroticism (sau instabilitate emoțională) poate ajuta pe cineva să-și înțeleagă starea de spirit zilnică. Persoanele cu niveluri mai ridicate de nevrotism au mai multe șanse de a experimenta emoții negative, cum ar fi vinovăția și furia, în viața de zi cu zi. Unor oameni cu niveluri ridicate de nevroticism le poate fi greu să rămână într-o dispoziție bună sau să evite dispozițiile proaste dacă se confruntă cu situații stresante.

Nevrotismul îți poate afecta viața în multe feluri, de exemplu făcându-te mai predispus la anxietate, depresie și stres. De asemenea, poate face mai probabil să ai probleme cronice de sănătate, cum ar fi boli de inimă sau diabet. . Dacă ai un nevrotism ridicat, s-ar putea să ai tendința de a munci mai mult decât alții și să devii workaholic. Dacă ai un nevrotism scăzut, s-ar putea să te trezești mai relaxat și să nu simți că trebuie neapărat să demonstrezi ceva cuiva.

Tendințele nevrotice sunt comportamentele pe care oamenii cu personalități nevrotice tind să le manifeste. Acestea includ a fi excesiv de sensibil, a avea o imaginație hiperactivă și a fi ușor copleșit de factorii de stres din mediul lor. Teoriile psihodinamice presupun că trăsăturile de personalitate sunt înrădăcinate în conflicte inconștiente care se manifestă prin gânduri, sentimente și comportamente.

Un exemplu în acest sens este dorința incomodă de a fi independent de oameni, dar totuși de a simți nevoia de afecțiunea lor, ceea ce poate crea un conflict interior.

Oamenii cu tendințe nevrotice înalte sunt epuizați, pesimiști și nu înțeleg modul în care comportamentul lor afectează oamenii din jurul lor.

Ei au deasemenea tendința să mediteze excesiv la evenimente din trecut. Numim această tendință ruminație. Această gândire excesivă poate crea probleme cu respectul de sine și relațiile cu ceilalți.

Care sunt simptomele unui nivel ridicat de nevrotism?

Persoanele nevrotice întâmpină dificultăți în viața de zi cu zi. Acest lucru se datorează faptului că sensibilitatea lor naturală la stres îi lasă susceptibili la anumite tulburări, mai mult decât omul obișnuit.

De asemenea, imaginația lor hiperactivă și sentimentele de inferioritate pot face de asemenea mai dificilă gestionarea nivelului de stres. Sistemul nervos este caracterizat printr-un flux constant de impulsuri nervoase. Aceste impulsuri nervoase transportă informații către creier despre ceea ce se întâmplă în corp și în mediul înconjurător. Când cineva se confruntă cu un stres excesiv, acesta îi poate afecta sistemul nervos.

Următoarele sunt efecte psihologice care pot rezulta din prea mult stres:

• îngrijorare excesivă
• anxietate și atacuri de panică
• iritabilitate și furie
• incapacitate de concentrare
• încetinirea gândirii
• pierderea memoriei
• scăderea poftei de mâncare
• probleme cu somnul
• hipervigilență: starea de a fi mereu în căutarea pericolelor sau amenințărilor
• anxietate de performanță: îngrijorarea excesivă cu privire la cum te vei descurca într-o anumită situație

Un simptom major care semnalează niveluri ridicate de nevroticism în personalitatea unei persoane este un nivel ridicat de sensibilitate asociat cu dificultăți în gestionarea emoțiilor. Persoanele nevrotice riscă să dezvolte boli psihosomatice din cauza a cât de debilitante pot fi anxietatea și îngrijorarea pentru ei în fiecare zi. De asemenea, au mai puține șanse să reușească în carieră din cauza lipsei de încredere în sine, care le face să aibă probleme în socializarea și afișarea profesională a muncii lor.

Nevrotismul este, de asemenea, o trăsătură importantă de personalitate în evaluarea riscului de abuz de substanțe. Persoanele nevrotice pot avea mai multe șanse să apeleze la droguri sau alcool pentru a face față emoțiilor și factorilor de stres zilnic pe care îi întâlnesc.

Cum să-ți gestionezi emoțiile într-un mod sănătos

Indivizii sensibili din punct de vedere emoțional au adesea o capacitate mai mare de a capta sau de a simți emoțiile altora în propriul răspuns emoțional. În caz de disconfort emoțional, aceștia experimentează anxietate și sunt mai predispuși să rumineze. Acest lucru poate duce la o escaladare a emoțiilor perturbatoare, fapt care poate duce la epuizare emoțională și episoade de dereglare emoțională.

Totuși, ce poți să faci atunci când aceste emoții perturbatoare preiau controlul? Unii oameni folosesc mecanisme de adaptare nesănătoase, cum ar fi drogurile, alcoolul sau auto-vătămarea, pentru a se amorți din a mai simți emoțiile negative. Alte persoane ar putea folosi tehnici de relaxare, meditație sau distragere a atenției pentru a-și regla sentimentele.

Există o diferență între sentimentul normal de disconfort emoțional care în cele din urmă ar dispărea cu timpul și perturbarea stabilității tale emoționale normale care necesită o intervenție adecvată.

Unii oameni experimentează o perturbare semnificativă a stabilității lor emoționale în timp. Acest tip de tulburare poate fi de lungă durată și dificil de abordat fără ajutor profesional.

În primul rând, ar trebui să identifici cauza perturbării tale emoționale și care este impactul acesteia asupra vieții tale. De asemenea, ai putea să iei măsuri care să rezolve problema, fără ajutor din exterior. Dacă asta nu funcționează, atunci poți să împărtășești situația unui psihoterapeut de încredere, care te va putea ajuta să găsești soluții pentru problemele cu care te confrunți.

O dietă proastă, lipsa somnului, excesul de încredere în gestionarea emoțiilor tale sunt toate elemente care pot agrava astfel de tulburări în stabilitatea ta emoțională.

Cum să faci față emoțiilor și sentimentelor negative

Primul pas în gestionarea emoțiilor negative este să știi ce se întâmplă. Deși gândurile sunt greu de controlat, primul pas este să le identifici și să începi să faci pași pentru gestionarea tiparului de gândire negativă.

De multe ori, cineva cu depresie va simți o anxietate intensă atunci când încearcă să-și schimbe rutinele. Motivul pentru aceasta este că ritualul umple o nevoie emoțională semnificativă pe care o are persoana. Individul își poate satisface nevoia emoțională doar atunci când încheie rutina. Dacă cineva cu depresie încearcă să-și schimbe un obicei și nu simte că are o plasă de siguranță de rutine, persoana poate avea dificultăți.

Pentru a face față sentimentelor și gândurilor negative, trebuie mai întâi să fii conștient de sentimentele sau gândurile tale și să le accepți ca parte normală a vieții.

Cum să faci față emoțiilor și sentimentelor pozitive

Emoțiile pozitive sunt de obicei înălțătoare, reconfortante și motivante. Dar uneori poate fi ușor să te simți copleșit, sau pur și simplu să nu știi cum să-ți procesezi toate sentimentele, chiar și pozitive, sau să revii cu picioarele pe pământ după ce a trecut extazul.

O înțelegere a emoțiilor și sentimentelor pozitive este importantă, deoarece nivelurile mai ridicate de bunăstare emoțională sunt asociate cu relații mai satisfăcătoare, o sănătate fizică mai bună, o simptomologie psihiatrică mai scăzută, niveluri mai ridicate de resurse psihice disponibile și un sentiment mai ridicat de competență profesională.

În practică s-a observat că, dacă ne concentrăm pe valorificare și dezvoltare mai degrabă decât pe ignorare, în special în ceea ce privește emoțiile, ne putem schimba viitorul în bine.

Concluzie: Începe să îți gestionezi emoțiile pentru o viață mai bună

Confruntarea cu sentimentele se poate face în trei moduri: putem încerca să le evităm, să ne distragem atenția pentru ca a nu simți nevoia să le evaluăm în detaliu sau, în cele din urmă, să acceptăm că aceste emoții sunt un eveniment psihologic natural.

Acceptarea emoțiilor este una dintre cele mai simple și sănătoase moduri de a le face față – atunci când ești capabil să accepți pe deplin experiența emoțională, aceasta încetează să mai fie perturbatoare. Ar putea dura timp pentru a ajunge acolo, dar pe măsură ce exersezi, vei observa că anxietatea și frica dispar încet.

Cel mai simplu mod de a evita sentimentele este prin distragerea atentiei. Ar putea fi ceva banal, cum ar fi să te uiți la o emisiune TV preferată sau să faci ceva interesant cu prietenii sau familia.

O altă modalitate, mai subtilă și mai greu de depistat, este prin utilizarea distorsiunilor cognitive. Distorsiunile cognitive sunt modele de gândire care nu reflectă realitatea. Ele pot fi negative sau pozitive și pot duce la sentimente de rușine, vinovăție, îngrijorare sau anxietate.

Distorsiunile cognitive comune includ:

Gândire totul sau nimic: gândirea că ceva este fie bun, fie rău, fără nuanțe de gri între ele. (e .g. „Fie reușesc, fie eșuez.”

Suprageneralizare: interpretarea unei experiențe negative ca un model de performanță slabă, performanță scăzută sau eșec. (de exemplu, „Sunt întotdeauna atât de prost la matematică”, „Sunt atât de prost.”)

Citirea minții: presupui că gândurile cuiva sunt îndreptate către tine atunci când nu sunt (de exemplu, „Crezi că sunt prost.”).

Personalizare: Presupunerea că ceva rău care s-a întâmplat a fost vina ta. „Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă nu aș fi făcut o asemenea greșeală”.

Scutire morală: a crede că ești scutit de reguli, deoarece consecințele acțiunilor tale sunt nesemnificative. „Este în regulă pentru mine să fac ce vreau pentru că nu rănesc pe nimeni .”

Pentru a evita problemele de mai sus, trebuie să fii conștient de propriile gânduri și sentimente. Uneori lucrurile sunt dincolo de controlul tău, dar poți oricând să creezi un plan pentru viitor. Este important să înțelegi că anumite lucruri se întâmplă cu un motiv. , iar uneori cel mai bun lucru de făcut este să ai răbdare și să aștepți o situație mai favorabilă.

Un alt mod care te poate ajuta să reduci suferința în situații neașteptate este să te familiarizezi cu factorii declanșatori. De ce îți este frică? Ce tipuri de situații te fac să te simți inconfortabil? Folosește aceste idei ca mecanisme de adaptare atunci când apare un element neașteptat.

Ar trebui să fii atent să îți ții emoțiile sub control și să iei în considerare modul în care lucrurile pot merge prost fără a reacționa exagerat la ele, deoarece întotdeauna există ceva ce nu poți controla. Dacă eviți rezultatul unei situații pentru că ți-e frică de ea, asta poate duce la obiceiuri și comportamente nesănătoase, cum ar fi amânarea sau evitarea.

Dacă există ceva în viața ta pe care încerci să-l repari și ai avut deja încercări nereușite de a face acest lucru, este important să fii proactiv și să faci schimbări. Dacă eviți ceva pentru că îți este frică de rezultat, fă un plan pentru a rezolva situația.

Emoțiile sunt o parte importantă a vieții psihice și pot fi un aliat sau o piedică, în funcție de cum decizi să le utilizezi.