Ce este Mobbing-ul?

Mobbing reprezintă bullying-ul la locul de muncă și este un termen care cuprinde gama de comportamente rănitoare și agresive îndreptate de una sau mai multe persoane împotriva alteia. Aceste acțiuni pot include amenințări verbale, amenințări scrise, agresiuni fizice, zvonuri, excludere socială și alte tipuri de atacuri personale.

Mobbing-ul este o formă de agresiune la locul de muncă care încalcă drepturile omului ale angajaților. Este, de asemenea, cunoscut sub numele de „grupare” sau „lucrare împreună pentru a demite pe cineva”. Apare adesea la locul de muncă, dar se poate întâmpla și în alte medii în care se adună adulții, cum ar fi școlile și bisericile.

Mobbing-ul poate lua trei forme principale: agresiune verbală, excludere socială și violență fizică. Aceste trei tipuri de mobbing sunt similare cu ritualurile de hazing care sunt practicate de grupuri precum fraternitățile, sororities și echipele sportive.

Un grup care are putere asupra unei victime le va trimite adesea același mesaj iar și iar pentru a-i face să se simtă neputincioși sau scăpați de sub control. Acest lucru face ca victima să simtă că înnebunește pentru că nu poate scăpa de aceste mesaje care în capul lui.

Bullying-ul la locul de muncă poate fi efectuat de persoane de la niveluri superioare sau inferioare ale unei ierarhii organizaționale, dar este posibil ca persoanele implicate să nici nu fie angajate oficial la acea companie. Organizațiile cele mai afectate de agresiunea la locul de muncă sunt întreprinderile mici și organizațiile nonprofit cu puțini angajați, în special în sectorul nonprofit.

Unele tipuri de locuri de muncă care tind să fie mai predispuse la agresiune includ industriile în care există puțină supraveghere sau deloc, cum ar fi munca independentă, start-up-urile și locurile de muncă temporare. În plus, unii organizațiile cu foarte puțini membri ai personalului sunt mai vulnerabile la agresiune din cauza lipsei de experiență și de pregătire a angajaților în abordarea agresiunii.

Cele mai comune forme de violență la locul de muncă includ hărțuirea, hărțuirea, abuzul verbal și abuzul fizic. Majoritatea acestor forme de violență sunt susținute de un dezechilibru de putere între agresor și victimă.

Bullying-ul poate lua multe forme, dar există câteva modele comune. De obicei, începe cu insulte și apoi se trece la intimidare și hărțuiri repetate. Când mobbing-ul devine mai grav, poate implica lucruri precum umilirea publică, sabotarea echipamentului de lucru sau chiar agresiunea fizică, cum ar fi lovirea cu palme sau pumni.

Conceptul de mobbing a fost prima dată folosit de cercetătorul Konrad Lorenz în anii 60 și se referea la comportamentul animalelor.

Efectele psihologice ale mobbingului și cum să le faci față

Este de așteptat ca persoanele care sunt supuse mobbingului să experimenteze o serie întreagă de efecte psihologice.

Victimele mobbingului suferă adesea de:

• tulburări de adaptare
• somatizări precum dureri de cap, sindrom de colon iritabil, astm, sindrom de durere cronică, afecțiuni ale pielii sau boli auto-imune
• traumatizare și sindrom de stres post-traumatic
• episod depresiv major sau depresie cronică
• abuz de substanțe
• anxietate
• burnout
• reducere a capacității de lucru
• creșterea absenteismului
• tulburări ale somnului
• stimă de sine redusă
• episoade psihotice, de regulă însoțite de simptome paranoice

Conform unui cercetător pe nume Leymann, aproximativ 15% dintre sinuciderile din Suedia pot fi atribuite direct fenomenului de mobbing.

Cine este de obicei în pericol să fie supus mobbingului

Persoanele care sunt, de regulă, în pericol mai mare de a cădea victimă mobbingului, aparțin uneia sau mai multor dintre categoriile de mai jos:

• persoane atipice, prin diferite trăsături, stil vestimentar, comportament
• persoanele supra-calificate pentru postul pe care îl ocupă, sau cu o performanță excepțională
• cei care nu se integrează cu orice preț în grup: cei cu principii solide, cei prea cinstiți, prea dinamici, prea inteligenți și așa mai departe
• cei izolați
• cei temporar slăbiți de o conjunctură defavorabilă, o boală sau alte evenimente neplăcute

Pe lângă acești factori, există și o serie de trăsături psihologice care cresc riscul de a deveni victimă:

• persoanele prea implicate sau pasionate de jobul lor
• cei cu stimă de sine scăzută
• vulnerabilitatea socio-economică, ce apare adesea la muncitorii necalificați, cu statut profesional precar
• persoanele prea sensibile

Ciclul abuzului

Ciclul abuzului debutează de obicei cu un eveniment declanșator, care face pe cineva să se simtă supărat sau furios. Acest eveniment ar putea fi ceva care i-a fost spus, care i s-a făcut sau pe care l-a văzut. Această persoană se descarcă apoi pe altcineva, pentru că nu se simte bine cu sine.

Acest atac inițial ar putea să nu fie suficient de sever pentru a lăsa urme emoționale serioase, dar este suficient pentru ca victima să nu se mai simtă confortabil în prezența agresorului.

Drept urmare, victima ar putea să înceapă să evite prezența agresorului, simțind că aceasta e cea mai bună metodă pentru a se feri de alte agresiuni.

Agresorul interpretează această evitare ca o dovadă de slăbiciune și inferioritate și, ca răspuns, își intensifică și diversifică atacurile.

Începe să lanseze zvonuri menite să denigreze victima și recrutează și alți aliați cu care să continue agresiunile.

Scopul final al acestei operațiuni este să determine victima să demisioneze, ceea ce se și întâmplă de multe ori.

Ciclul abuzului poate fi oprit fie prin sancționarea abuzatorilor (lucru care, din păcate, se întâmplă rar), fie prin educarea victimei despre cum să facă față tuturor acestor atacuri.

Cum se poate preveni mobbingul

Primul pas în intervenție este admiterea faptului că mobbingul este real și că se petrece cu adevărat. Acest lucru poate fi dificil de admis dacă nu ești victima abuzurilor și nu știi ce se petrece cu adevărat. Însă, pentru cineva care este victimă, este important să găsească un aliat care să știe adevărul și care ar putea să ajute.

Organizațiile trebuie să ofere angajaților modalități anonime de raportare a unor astfel de incidente, fără teama de represalii din partea agresorilor.

Este importantă conștientizarea la nivelul întregii companii că acest tip de comportament este inacceptabil și nu va fi tolerat.

Victimele pot recurge la următoarele tactici pentru a rezista agresiunilor:

• Documentează fiecare agresiune sau hărțuire cât mai temeinic, cu locuri și date precise.
• Confruntarea agresorilor direct și în public, cu dovezi scrise cu privire la agresiunile lor și cere-le să înceteze.
• Cere ajutorul departamentului de Resurse Umane.
• Raportează toate incidentele în scris, pe linie ierarhică dar și către Resurse Umane.
• Informează-te cu privire la drepturile tale.
• Caută sprijin la persoane din afara cercului agresorilor.

În concluzie: Cum se poate opri mobbingul

Mobbingul este o problemă de mulți ani și poate avea efecte devastatoare asupra stării mentale a victimelor, urmările acestor traume putând să se întindă pe mulți ani de zile. Mobbingul afectează și organizațiile, întrucât crește migrația personalului, ceea ce produce costuri ridicate pentru companie.

În multe țări, există legi anti-mobbing însă, de cele mai multe ori, acestea nu sunt luate foarte în serios și sancțiunile sunt rare. De aceea, o conștientizare mai puternică a efectelor negative ale mobbingului ar putea să îmbunătățească lucrurile, din acest punct de vedere.

Însă mobbingul nu va putea fi oprit doar prin măsuri de protecție, ci și prin educarea celor care îi cad victimă cu privire la drepturile lor și cu privire la modalitățile de răspuns pe care le au la dispoziție.